Sfantul Xenofont(26 Ianuarie)

Sfantul Xenofont, sotia sa, Maria, si fiii lor Arcadie si Ioan

Xenofont a fost unul din cei mai bogati oameni din Constantinopol. Impreuna cu sotia sa Maria, isi duceau viata potrivit voii lui Dumnezeu. Hotaraste sa-si trimita fiii la scoala din Beirut, in Fenicia. Din cauza unei boli, isi cheama fiii pentru a fi alaturi de el pe patul suferintei. Ii indemana pe acestia sa ia ca plida de trai viata sa: „socotesc ca nu va va fi de trebuinta alt invatator; caci invatatura cea din casa prin cuvinte si inchipuita prin fapte mai folositoare este decat invatatura cea din afara”.



Xenofont ii cere lui Dumnezeu sa-l tina in viata pana isi va vedea fiii in toate desavarsiti. Dumnezeu ii asculta rugaciunea si ii descopera in vis ca se va insanatosi. In urma acestei minuni, cei doi fii, Ioan si Arcadie, decid sa revina in Beirut. In timpul calatoriei lor pe mare, se produce o furtuna. Datorita rugaciunilor au ajuns la uscat, insa, fiecare in alta tara: Ioan la un loc ce se numea Melfitan, iar Arcadie, in Tetrapirghia. Fiecare nestiind de salvarea celuilalt, petrecea in intristare. Ca multumire ca nu au pierit in mare, cei doi vor imbraca haina monahala in locuri diferite.



Tinand seama ca timp de 2 ani nu au mai primit nicio veste de la cei doi fii, Xenofont trimite o sluga la Beirut sa cerceteze motivul pentru care acestia nu au mai dat semne de viata. Sluga nu-i gaseste, dar il intalneste intr-o manastire pe unul din insotitorii celor doi de pe corabie. Acesta ii marturiseste ca numai el a scapat din cumplita furtuna. Ajuns la curtea lui Xenofont, sluga ii vesteste acestuia ca fiii lui au murit inecati in mare. In urma rugaciunilor facute de Xenofont si sotia sa Maria, Dumnezeu le descopera in vis, ca cei doi fii sunt in viata. Decid sa mearga la Locurile Sfinte spre a-si vedea fiii. Nu erau aici, dar prin purtarea de grija a lui Dumnezeu, cei doi ajung la Locurile Sfinte pentru inchinare. Dupa ce isi revad fiii, Xenofont si sotia sa Maria intra in monahism. Datorita bunei vieturi, Xenofont si Maria au primit darul de a face minuni.



Tot astazi, facem pomenirea:

- Sfantului Cuvios Simeon cel Batran;

- Sfantului Cuvios Amona;

- Sfintilor Mucenici Anania, preotul, Petru, temnicerul, si alti sapte ostasi;

- Sfantului Cuvios Gavriil si a doi mucenici din Frigia.



Maine, 27 ianuarie, sarbatorim Aducerea moastelor Sfantului Ioan Gura de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului.
(Calendar Ortodox)

Manastirea Xenofont cu hramul Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, a fost fondata in secolul al X-lea de un cuvios cu acelasi nume, care era unul din ucenicii Sfantului Atanasie Atonitul. Cuviosul Xenofonte fusese un viteaz grec, care si-a savarsit viata impreuna cu cei doi fii ai sai Ioan si Arcadie, in lavra cea mare.




In secolul al XI-lea a fost reinnoita de sihastrul Simeon, un fost general bizantin, cu trei ucenici ai sai, Eusebiu, Candid si Ilarion, ajutati de imparatul Nichifor Votaniat (1078-1081). Arsa si jefuita de pirati si de armatele uniate filocatolice, in anul 1285, a fost refacuta si intretinuta aproape cinci secole prin daniile facute de boierii si domnii Tarii Romanesti si ai Moldovei.



Dupa Sfantul Stefan cel Mare, care face danii in 1475, cei mai mari ctitori ai manastirii Xenofont au fost boierii craioveni, pe la anul 1545. Acestia sunt Barbu Banu, Danciu Vornicu, Parvu si Radu. Timp de 20 de ani, intre anii 1544 si 1564, ei zidesc aici biserica noua cu pictura, o parte de chilii si alte anexe.



Din anul 1607 pana in anul 1763, majoritatea domnilor Tarii Romanesti dau anual cate 11.000 de aspri turcesti Manastirii Xenofont. Dintre acestia amintim pe Radu Serban, Matei Basarab, Sfantul Constantin Brancoveanu si domnii fanarioti, pana la Matei Racovita, in anul 1763.



Dupa incendiul din 1807, ultimul mare ajutor se trimite din Principatele Romane intre anii 1817 si 1837, cand se zideste la Xenofont o noua biserica cu acelasi hram - Sfantul Mare Mucenic Gheorghe.



Manastirea Xenofont - Athos



In ordine ierarhica, Manastirea Xenofont este a saisprezecea lavra aghiorita. De aceasta manastire depinde Schitul Xenofont, fondat de isihastul Silvestru in anul 1760. Schitul are mai multe chilii si colibe in care se nevoiau in trecut mai mult de 50 de isihasti greci si romani.



Manastirea are trei icoane facatoare de minuni foarte frumoase. Una a Maicii Domnului careia i se zice si "Povatuitoarea", adica "Indrumatoarea" (Hodighitria), una a Sfantului Gheorghe si alta a Sfantului Dimitrie. Are si sfinte moaste: o bucata din capul Sfantului Mucenic Trifon, mana Sfintei Marina si a Sfantului Modest si altele.



In biblioteca manastirii, pe langa cartile de valoare, mai au si cateva manuscrise dintre care opt pe pergament din secolul al XII-XIV-lea cuprinzand chestii bisericesti si trei manuscrise pe pergament cuprinzand liturghia Sfantului Ioan Hrisostom.



Sursa: CrestinOrtodox.ro